Psihologul de familie Svetlana Merkulova crede ca si fraza aruncata la intamplare poate sa afecteze psihicul copilului. Sunt fraze de care ar trebui sa uitam de tot. Pin urmare, parintii ar trebui sa fie foarte atenti, in relatia cu propriul copil, ce cuvinte ar trebui sa foloseasca.
Iata cele 10 fraze si expresii care pot duce spre un viitor adult complexat:
- „Cand eram de varsta ta mergeam foarte bine cu scoala.”
De la nastere si pana la 6 ani, mama si cu tata sunt practic niste zei pentru copil, ei stiu tot si pot tot, parintii sunt cei care-l invata pe copil sa se relationeze cu el insusi si cu lumea care il inconjoara. Fraza de mai sus poate fi interpretata ca o competitie a tatalui sau a mamei cu fiul sau, e ca si cum i-am spune: „N-o sa poti fi niciodata ca mine, indiferent cat ai incerca, sunt mai bun decat tine”. Copiii care cresc intr-un astfel de mediu, in general, incearca sa demonstreze familiei ca sunt buni. Si e limpede, spunand lucruri de o asemenea natura, se stimuleaza partea narcisista a mintii copilului si asta il stimuleaza sa atinga anumite tinte, pana aici totul foarte bine, problema este ca in final n-o va face pentru sine, ci pentru a face pe plac mamei sau tatalui, cu scopul ca, in sfarsit, acestia sa vada ca el e demn de ei. Crescand, acesti copii nu sunt in stare sa se bucure de succesele lor, bucuria apare doar daca parintele ii recunoaste reusita, dar asta e foarte putin probabil.
- „Ursuletul, gainusa, soricelul… meu”.
In cate feluri isi striga parintii dragastosi copiii?
Desi intentia este buna, toate aceste porecle depersonifica copilul, de parca el n-ar exista si in locul lui ar fi un animalut sau o jucarie cu care se poate face orice. In timpul primilor ani de viata fiul sau fiica dumneavoastra va accepta ce-i spuneti fara a face niciun fel de analiza sau critica, pur si simplu va avea incredere in dumneavoastra. Daca-i spuneti copilului ca este un prost in loc sa-i spunerti „lasa-ma sa-ti explic”, el va acccepta asta ca pe o realitate. Va dau un exemplu: O mama i-a spus fiului sau ca e un las, la catva timp dupa aceea, intr-o vizita, el s-a prezentat: „Ma numesc Andrei si sunt un las”. Daca fiul dvs. zice lucruri asemantoare, e cazul sa va ganditi putin cum sa va ralationati cu el. Numele unei persoane este cartea lui de vizita. In anumite familii se intampla ca numele copilului sa se modifice cu timpul si sa apara o mare cantitate de porecle „simpatice”, asta nu-i bine. Numele trebuie sa stea mereu pe primul plan, numele ii permite sa simta ca e o fiinta completa, cu identitate proprie. Daca ii ziceti des copilului: „ratusca, pisoi, ursulet … sau alte diminutive de animale, le luati o bucata din proprieul „eu”.
- „Vezi, Andreea a luat 10 la examen, dar tu, numai 9!”
Majoritatea parintilor fac totul cu cele mai bune intentii, poate chiar ei au avut o experienta similara in copilaria lor si de aceea recurg la „nu-i nimic rau in asta”, au reusit „sa uite” cat de mult doare cand tata sau mama te resping spunandu-ti: .„Catalina e mai buna decat tine”. Sa suporti asa ceva provoaca multa durere, care-i va insoti pe copii toata viata (pe langa faptul ca genereaza un sentiment de ura imediata pe Catalina). Copilul se resimte intotdeauna cand este comparat cu vreun coleg de clasa, sau cu fratele sau sora lui. Crescand, va continua sa se compare cu altii, niciodata in favoarea lui.
- „Daca te mai porti urat, nu te mai iubesc”. Sau: „Te iubesc doar daca faci ce-ti spun eu”.
Dupa o fraza de genul acesta copilul incepe sa faca eforturi disperate pentru a se purta „corect”, lasand deoparte toate nevoile si dorintele lui, „dezvolta o antena” ca sa ghiceasca ce vor parintii lui. In final, copilul ca atare sfarseste prin a nu mai exista. In viata adulta va incerca sa-i satisfaca pe oameni si in mod inconstient sa traiasca cu principiul: „Vtreau sa ma iubeasca si de aceea trebuie sa le fac pe plac si sa-i multumesc, nu voi asculta de propriile mele dorinte, ci voi face totul ca sa le indeplinesc pe cele ale altor persoane.
- „Nu ma face de rusine.”
Cu alte cuvinte, ii spunem copilului ca ne este rusine cu el. Copiii care asculta acest fel de fraze frecvent, vor dori ca lumea sa vada cine sunt ei in realitate, dar in mod curios, cand se bucura de atentia cuiva, nu stiu ce sa faca cu ea: se ascund, se inchid in ei, se pierd.
E ca si cum nu ar avea de ales, de parca ar putea fi numai rusinea cuiva.
„Ma faci de rusine” sunt patru cuvinte cheie pe care le rostesti daca vrei sa-ti traumatizezi copilul.
- „Esti la fel ca taica-tau (maica-ta)”.
Aceasta fraza ilustreaza relatiile dintre mama si tata, cat de nefericiti sunt unul cu celalalt si rostind-o transmit nemultumirea lor si copilului. Cu alte cuvinte, mama si cu tata nu-si pot rezolva problemele direct, ci „isi transmit” mesaje spunand copilului lor vreo porcarie. Daca mama zice: „Esti la fel de incapatanat ca taticul tau!”, inseamna ca tata e un om rau, cu care este imposibil sa ajungi la o intelegere, oare si copilul trebuia sa fie rau si incapatanat ca si tatal sau? Ce idee despre barbati isi va face o fetita care aude asa ceva? Cand relatiile proaste dintre patinti se rasfrang asupra copilului, el va trebui sa traiasca cu ideea asta. Pe de alta parte, mai poate interpreta aceasta fraza de maniera ca „te intelegi mai usor cu fetele decat cu baietii” (sau invers). Parintii folosesc acest tip de manipulare când duc o lupta pentru copil si acesta trebuia sa aleaga cu cine locuiasca sau sa-si petreaca timpul (si astfel il traumatizeaza).
- „Daca nu-ti mananci supa, o să fii prost si bolnav.”
Eu aveam o cunostinta, o fata careia, in copilarie ii spusesera ca „daca nu mananci, painea va alerga dupa tine toata noaptea”. Desi pare foarte nostim, ei ii era foarte frica de paine, adica parintii ei au reusit exact contrariul a ceea ce doreau de fapt. Fraze ca acestea reprezinta o adevărata manipulare si foarte frecvent sunt folosite de bunici, care poate au suferit de foame in copilarie si trec trauma in tacere de la generatie la generatie. O astfel de expresie poate face cabaietelul/fetita sa dezvolte frici neintemeiate si/sau tulburari alimentare.
- „Daca te porti urat, il chemam pe bau-bau sa te ia.”
Este o fraza foarte concreta, care spune aproape in mod direct, ca pustiul e valoros daca face numai ce vor parintii lui. Spunandu-i asa ceva, ii dai de inteles copilului ca nu trebuie sa fie el insusi, ci altcineva care sa se modeleze perfect pe asteptarile in multe cazuri, irealizabile. Acest lucru si frica ca cine il protejeaza ar fi capabil sa-l dea unei creaturi necunoscute si infioratoare, bântuie coșmarurile copilariei.
La maturitate, acestor copii le va fi foarte greu sa aiba incredere in cineva, nu vor sti ceea ce vrea fiecare si vor incerca sa le fie pe plac tuturor si fiecaruia in parte.
- „Discutam noi acasa.”
Asta inseamna ca tata sau mama au dreptul sa faca ce au chef cu fiul/fiica sa, indiferent de ceea ce simte acesta. Intr-o clipa, un tata dragastos se transforma intr-un temnicer care pedepseste sau iarta. Copiii care aud frecvent acest tip de fraza, au, de obicei, la maturitate, relatii dificile cu sefii lor, pentru ca figura de sef corespunde intr-o oarecare masura cu aceea a unui parinte, asa ca adultului de mai tarziu ii va fi frica de seful sau ori va cauta sa-i fie pe plac ca sa nu-l pedepseasca. In general, sefii isi dau seama repede de asta si profita de situatie.
- „Pleaca, sa nu te-aud si sa nu te vad”
Asta se traduce cu: „Mi-ai distrus viata, dispari! N-ar fi trebuit sa existi!” Drept urmare, copilul va trai cu un profund sentiment de vinovatie fata de parintii lui pentru ca le-a distrus viata. Va simti constant ca este respins de ceilalti.
Trebuie sa fiti foarte grijulii cu acest gen de fraze, altfel copiii vor duce povara lor toata viata. In general, ganditi-va bine, inainte de a spune ceva copilului dumneavoastra. Putini adulti sunt constienti de ceea ce spun si nu le-ar prinde rau sa se asculte din cand in cand. Azi avem la indemana multe posibilitati. Faceti un experiment si inregistrati-va in timp ce discutati cu fiul/fiica dumneavoastra, apoi ascultati-va si fiti atenti la cuvintele pe carei i le adresati. Va asigur ca veti descoperi multe lucruri, unele dintre ele nu tocmai plăcute auzului.
Va multumesc,